Este definită de Asociația Americană de Terapie prin Dans (ADTA) ca utilizarea psihoterapeutică a mișcării pentru a promova integrarea emoțională, socială, cognitivă și fizică a individului, în scopul îmbunătățirii sănătății și bunăstării.

          A apărut ca un domeniu în anii 1940, când inovatorii timpurii, dintre care mulți erau dansatori desăvârșiți, au început să realizeze beneficiul utilizării dansului și mișcării ca formă de psihoterapie. Este o abordare holistică a vindecării, bazată pe afirmația susținută empiric că mintea, corpul și spiritul sunt inseparabile și interconectate. Schimbările din corp reflectă schimbări ale minții și invers.

          Terapia prin dans si miscare este un tip de terapie care folosește mișcarea pentru a ajuta indivizii să atingă integrarea emoțională, cognitivă, fizică și socială. Benefica atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru cea mentală, terapia dansului poate fi folosită pentru reducerea stresului, prevenirea bolilor și gestionarea stării de spirit. În plus, componenta fizică a acestei terapii oferă forță musculară crescută, coordonare, mobilitate și scăderea tensiunii musculare. În general, terapia prin dans promovează conștientizarea de sine, stima de sine și un spațiu sigur pentru exprimarea sentimentelor.

          Terapia prin dans si mișcare se bazează pe următoarele premise:

          1. Mișcarea este o limbă, prima noastră limbă. Comunicarea nonverbală și de mișcare începe în uter și continuă pe toată durata vieții. Terapeuții în dans si mișcare cred că limbajul nonverbal este la fel de important ca și limbajul verbal și folosesc ambele forme de comunicare în procesul terapeutic.

          2. Mintea, corpul și spiritul sunt interconectate.

          3. Mișcarea poate fi funcțională, comunicativă, de dezvoltare și expresivă. Terapeuții de dans si mișcare observă, evaluează și intervin privind mișcarea, prin aceste lentile, așa cum ea emerge în relația terapeutică în sesiunea terapeutică.

          4. Mișcarea este atât un instrument de evaluare, cât și un mod primar de intervenție.

          Folosind aceste premise pentru a-și ghida munca, terapeuții de dans si mișcare folosesc mișcarea corpului, componenta de bază a dansului, ca incursiune primară în munca lor psihoterapeutică. Terapeuții de dans si mișcări abordează sesiunile individuale, de cuplu, de familie și de grup observând și evaluând atât clienții, cât și propriile mișcări, folosind comunicarea verbală și nonverbală pentru a crea și implementa intervenții care vor aborda integrarea emoțională, socială, fizică și cognitivă a unui individ.

          CE FEL DE PROBLEME POATE AJUTA TERAPIA DANS?

          Terapeuții de dans lucrează cu oameni în terapie pentru a-i ajuta să-și îmbunătățească imaginea corporală și stima de sine. Terapia prin dans si miscare este o formă versatilă de terapie bazată pe ideea că mișcarea și emoția sunt interconectate. Expresia creativă a terapiei prin dans poate consolida abilitățile de comunicare și poate inspira relații dinamice. Este utilizat în mod obișnuit pentru a trata probleme fizice, psihologice, cognitive și sociale, cum ar fi:

– probleme fizice: Durere cronica, Obezitate infantila, Cancer, Artrită, Hipertensiune, Boala cardiovasculara;

– probleme de sănătate mintală: Anxietate, Depresie, Alimentație dezordonată, Stima de sine slabă, Stres post traumatic

– probleme cognitive: Demenţă, Probleme de comunicare

– probleme sociale: Autism, Agresivitate/violență, trauma violenței domestice, Interacțiune socială, Conflict familial.

          CÂT DE EFICACE ESTE TERAPIA DANS?

          Cercetările au demonstrat că terapia prin dans poate fi eficientă în tratarea problemelor de sănătate mintală cum ar fi: alimentația dereglată, depresia și anxietatea. Câteva exemple recente includ:

* Un studiu din revista The Arts in Psychotherapy (2007) a constatat că terapia dansului a avut un efect pozitiv asupra participanților care se confruntă cu simptome de depresie.

* Un studiu din American Journal of Dance Therapy (2004), în care 54 de studenți au participat la un program de prevenire a violenței prin terapie prin dans, a constatat că agresivitatea în rândul participanților a scăzut și comportamentele pro-sociale au crescut.

* Un studiu de la Alzheimer’s Care Today (2009) sugerează că DMT poate îmbunătăți în mod direct amintirea memoriei la persoanele cu demență.

* O analiză a literaturii de la American Journal of Dance Therapy a indicat că DMT poate fi o opțiune de tratament pentru copiii cu autism.

* Datorită componentelor sale sociale și fizice, terapia cu dans/mișcare este, de asemenea, considerată o opțiune de tratament pentru obezitatea infantilă.

          Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina cât de eficient poate fi DMT în alte situații, acesta continuă să fie promițător ca modalitate de tratament viabilă pentru multe probleme de sănătate fizică și mintală.